Scurtă istorie a școlii din Frasin
Începuse veacul al XX – lea și comuna Frasin, așezare cu peste o mie de locuitori, nu avea încă o școală și nici biserică. În comunele învecinate se învăța în școli cu vechime: Bucșoaia din 1816 și Doroteia din 1887. Un impediment de băgat în seamă a fost o prezență ruteană demografică care, foarte vocală, dorea ca în viitoarea școală să fie ruteana limba de predare.
Amnarul (”șematismul”) școlilor pe anul 1913 consemnează ca dată a debutului școlii la Frasin ziua de 21 ianuarie 1911, ca școală română cu trei clase, având ca prim director institutorul Arsenie Hoinic, viitor revizor școlar după război, o perioadă. La aceeași dată și în același loc, o clădire particulară, se deschide și școala germană cu două clase, directoare Deborah Pomeranz.
Frasinul, localitatea cu un potențial economic deosebit în zonă, 2 – 3 fabrici de cherestea, uzină de impregnare a traverselor, depozite, gări CFR și CFF, avea și un potențial demografic însemnat: 1920 – 272 elevi, 1937 – 283 școlari la unitatea cu 7 clase. Însă în 1948 rămâne doar cu școală primară de patru clase. Elevii claselor V – VII au fost mutați la Bucșoaia. Situația durează până în anul 1957 când, școala profesională din Frasin, cu profil forestier, se mută la Piatra Neamț și, în localul acestei școli preluat de primărie și donat elevilor frăsineni, se vor muta clasele V-VII de la ambele școli: Frasin și Bucșoaia, pentru o durată de doi ani, după care copiii din Bucșoaia vor reveni la școala din satul lor, iar cei din Frasin se mută la școala veche, școală căreia i s-a mai adăugat o aripă cu patru săli de clasă, cancelarie și sală pentru material didactic.
Numărul școlarilor crește până la peste patru sute, în 1969 înregistrându-se 462 de elevi. Treptat, mai ales după evenimentele din 1989, efectivul elevilor scade. În ultimii ani dramatic.
De-a lungul anilor această școală s-a bucurat de un înalt prestigiu, cu elevi ce au ales în număr mare să devină ingineri, școala de matematicieni de aici fiind renumită. De asemenea, mulți sportivi legitimați la diferite sporturi, dar emblematică rămâne oina, sportul nostru național unde elevii au obținut titluri naționale și numeroase clasări pe podiumul republican.
Dintre foștii elevi îi amintim pe: Boiciu V., matematician; Boiciu Mihai, președinte de tribunal și apoi secretar al județului Neamț; dr. Caraciuc Mircea, jurist; prof. universitar dr. Cosmațchi Aurelian; Dimitrovici Silviu, regizor; K. Wilibald, politehnist, lector la Brașov, plecat în Germania; Lucan Ioan, general cu două stele; prof. universitar dr. Mironiuc Marilena, economistă; prof. universitar dr. Prigoreanu Costache, agronom; dr. Sheba Haim, directorul unor mari spitale din Israel, după repatriere și, bineînțeles numeroși alții: ingineri, profesori, artiști, economiști.
Școala Gimnazială Bucșoaia