Școala Gimnazială Bucșoaia

Nr. 1746 din 12.10.2017

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUȚIONALĂ

2017-2021

Avizat în CP din data de 11.10.2017

Aprobat în CA din data de 12.10.2017

PROIECTUL DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ A UNITĂŢII ŞCOLARE este documentul şi instrumentul de lucru necesar, asigurând o imagine reală şi o analiză a ceea ce este şcoala, şi proiectează pe termen lung activitatea viitoare, pe baza unor repere clare. Planul de dezvoltare pe termen mediu a unităţii şcolare trebuie să reflecte strategia educaţională pe termen mediu (4-5 ani), ţinând cont de strategia educaţională la nivel naţional, local, de evoluţia economică a zonei în care se află situată şcoala, de mobilitatea şi cerinţele profesionale ale pieţii muncii.

Şcoala funcţionează şi se dezvoltă prin efortul combinat al structurii de conducere a şcolii, al personalului şcolii, elevilor şi părinţilor, aceştia alcătuind comunitatea educaţională. Planul de dezvoltare ne arată direcţiile majore de progres, iar modul de întocmire a acestuia permite consultarea părţilor interesate şi implicarea în asumarea scopurilor, obiectivelor şi acţiunilor propuse.

La nivelul fiecărei unităţi şcolare proiectul de dezvoltare instituţională are o importanţă deosebită, deoarece concentrează atenţia asupra finalităţilor educaţiei (dobândirea de abilitaţi, aptitudini, competenţe), asigură concentrarea tuturor domeniilor funcţionale ale managementului (curriculum, resurse umane, material-financiare, relaţii sistemice şi comunitare) şi reflectă coerenţa strategiei pe termen lung a şcolii.

Întocmirea Proiectul planului de dezvoltare instituțională trebuie să se realizeze plecând de la o analiză realistă și complexă asupra mediului extern în care activează instituţia de învăţământ şi asupra mediului organizaţional intern şi prin consultarea părților interesate, ținându-se cont de factorii care influențează eficiența activității educaționale.

Planul de dezvoltare instituțională a Școlii Gimnaziale Bucșoaia are următoarea structură:

I.   DIAGNOZA

1. Argument / justificarea proiectului
2. Diagnoza mediului intern şi extern

II. STRATEGIA  

1. Misiunea şi viziunea unităţii şcolare
2. Ţintele (sau scopurile) strategice
3. Resursele strategice
4. Opţiunile strategice  
5. Rezultate aşteptate (pe termen scurt, mediu, lung)
6. Programe pentru realizarea misiunii proiectului

III. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

1. Planurile operaţionale
2. Anexe

IV. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI

1. I.DIAGNOZA

ARGUMENT

Noua strategie europeană pentru perioada 2010 - 2020 privind formarea profesională îşi propune să faciliteze dezvoltarea de competenţe generale şi specifice adecvate economiei moderne, îmbunătăţind calitatea sistemului de educaţie şi formare, încurajând creativitatea şi spiritul antreprenorial şi facilitând învăţarea de-a lungul vieţii pentru persoane de orice profesie şi indiferent de calificare.

Prin legislația secundară generată de prevederile Legii nr. 1/ 2011 (art. 244), s-a creat un cadru complex și coerent pentru formarea continuă, dezvoltarea profesională și personală a resursei umane din educație.

Planul de Dezvoltare Instituțională al Școlii Gimnaziale Bucșoaia este un document fundamental care reflectă personalitatea școlii, analizează factorii definitorii care conduc la reuşita unui învăţământ de calitate: baza materială a şcolii; calitatea profesională şi morală a cadrelor didactice; mediul familial şi social al elevilor. P.D.I. stabilește strategia școlii în următorii 4/5 ani și fixează ţintele strategice în funcţie de misiunea asumată a şcolii, de resursele umane şi materiale ale acesteia, dar şi de condiţiile concrete ale comunităţii educaționale (cadre didactice, elevi, părinți). Principalii factorii care influențează eficiența activității educaționale din cadrul Școlii Gimnaziale Bucșoaia sunt scăderea numărului de elevi, ca urmare a scăderii natalității și a exodului spre școlile din orașul Gura Humorului, o slabă dotare a bazei materiale, numărul mare de structuri subordonate școlii cu personalitate juridică (2 școli și 5 grădinițe), schimbările educaționale și manageriale generate de reformele educaționale și politica managerială a școlii și a comunității locale.

Prezentul Plan de Dezvoltare Instituţională are drept prioritate atragerea elevilor spre studiu, dezvoltarea unei gândiri creative a acestora, prin asigurarea calităţii procesului instructiv– educativ, în concordanţă cu noile cerinţe ale integrării învăţămantului românesc în Uniunea Europeană.

DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN

Prezentarea școlii oferă o imagine a școlii și a comunității în care aceasta funcționează, raportându-se la contextual social – economic și cultural.

Şcoala Gimnaziala Bucșoaia, este situată în orașul Frasin, judeţul Suceava, în regiunea centrală a județului Suceava la confluența Suhei cu râului Moldova şi oferă servicii educaţionale pentru copiii din oraș şi pentru cei din împrejurimi. Ea asigură educaţia în învăţământ preşcolar, primar și gimnazial.

Fiind școală cu personalitate juridică, Școala Gimnazială Bucșoaia avea arondate următoarele structuri: Școala Gimnaziala Doroteia – clasele I-VIII, GPN Doroteia si GPN Bucșoaia.

Începând cu anul școlar 2016-2017, Școala Gimnazială Bucșoaia, devenind singura unitate de învățământ cu personalitate juridică de pe raza orașului Frasin, are arondate un număr de 7 structuri, respectiv: Școala Gimnazială Frasin, Școala Gimnazială Doroteia, GPN Bucșoaia, GPN nr.1 Frasin, GPN nr.2 Frasin, GPN Doroteia și GPN Plutonița.

Diagnoza mediului intern cuprinde definirea tipului de cultură organizațională, precum și informații de tip cantitativ.

În învăţământul preşcolar sunt înscrişi în anul școlar 2016-2017 un număr de 160 de preșcolari, în cel primar 227 elevi şi în cel gimnazial 179 elevi, însumând 566 de elevi.

Personalul școlii este format în anul școlar 2016-2017 din 45 de cadre didactice: 8 educatoare, 14 învăţători și 2 profesori. Personalul didactic auxiliar însumează un număr de 5 persoane și cel nedidactic 11.

În ultimii ani se remarcă o scăderea drastică numărului de elevi, ca urmare a scăderii natalității și a exodului spre școlile din orașul Gura Humorului, a slabei dotări a bazei materiale, a lipsei implicării unor cadre didactice în desfășurarea de acțiuni care să aibă ca rezultat creșterea numărului de copii înscriși, a utilizării unor metode de predare-învățare-evaluare tradiționale care nu corespund cerințelor educaționale actuale.

Informaţii cu privire la elevi / preşcolari Școala Gimnazială Bucșoaia și structurile arondate

Anul școlar 2017-2018

NUMAR ELEVI PRESCOLARI

NUMAR ELEVI invatamant primar si gimnazial

Învățământ preşcolar: 161 preşcolari

Învățământ primar:   229 elevi

Învățământ gimnazial: 173 elevi

Total elevi:  402

Total elevi şi preşcolari: 563

INFORMAŢII DE TIP CANTITATIV

Personalul şcolii:

v Număr de cadre didactice: 45

v Didactic: 8 educatoare, 14 învăţători, 23 profesori;

• Titulari: 7 educatoare, 13 învăţători, 17 profesori;
• Suplinitori: 1 educator, 1 învăţător, 6 profesori;
• Cadru didactic asociat, plata cu ora: 2 profesor (pensionari)

v Didactic auxiliar:

• Secretar șef: 1
• Administrator financiar: 1
• Bibliotecar 1
• Administrator de patrimoniu 1
• Îngrijitor gradinita 2 ( 0,75 norma)

v Nedidactic:

• Ingrijitori: 6 ( 5,5 norma)
• Muncitor întreținere 2
• Fochist 1
• Şofer 1

Resurse materiale ale unităţii şcolare:

Şcoala gimnazială Bucşoaia

10 săli de clasă , din care:

- Cabinet matematică 1

- Cabinet de limba şi literatura română 1

- Laborator de istorie /biologie 1

- Cabinet administrative (secretariat/contabilitate) 1

- Cabinet pentru director 1

- Cancelarii 1

- Sală de sport 1

- Sala depozitare lapte şi corn 1

- Biblioteca 1

- Grupuri sanitare 4

Şcoala gimnazială Frasin

10 săli de clasă – parţial dotate cu mobilier nou şi materiale didactice - din care:

- Laborator informatică 1– complet echipat cu 18 calculatoare, 1 server, toate conectate la Internet, ;

- Cabinet matematică 1

- Cabinet de limba şi literatura română 1

- Laborator de istorie /geografie 1

- Laborator de fizică/ chimie 1

- Sală de sport 1

- Cabinet pentru director 1

- Cancelarii 1

- Corp administrative (secretariat/contabilitate) 1

- Arhiva 1

- Biblioteca 1

- Sala depozitare lapte şi corn 1

- Cabinet de consiliere psihopedagogica 1

- Grupuri sanitare 2

Şcoala gimnazială Doroteia

- 10 săli de clasă

- Cabinet pentru director 1

- Cancelarii 1

- Sală de sport 1

- Sala depozitare lapte şi corn 1

- Biblioteca 1

- 3 grupuri sanitare

DOTĂRI

Şcoala Gimnazială Bucşoaia

v 1 imprimantă, 1 multifuncţională, 1 fax, 1 1 telefon fix, 2 videoproiectoare;

v 2 calculatoare conectate la internet în corpul administrativ şi 1 calculator în cabinetul directorului;

v 10 camere de supraveghere video (interior şi exterior)

Şcoala Gimnazială Frasin

v 1 imprimantă, 2 multifuncţionale, 1 fax, 1 televizor, 1 telefon fix, 1 cameră foto digitală, 3 videoproiectoare, 2 whiteboard;

v 4 calculatoare conectate la internet în săli de clasă;

v 2 calculatoare conectate la internet în corpul administrativ;

v 1 calculator conectat la internet în biroul directorului;

v 5 camere de supraveghere video – 2 exterioare, 2 interioare şi 1 în sală de clasă;

v Bibliotecă şcolară - număr de volume de carte 6153;

v Spaţii sanitare: 2 – din care doar 1 modernizat; ( 2 toalete la gradiniţă, 1 grup sanitar în exteriorul şcolii compartimentat în 8 spaţii)

Şcoala Gimnazială Doroteia

v 1 multifuncţională, 1 telefon fix, 1 videoproiector;

v 36 calculatoare în 2 săli de clasă (16+20);

v 1 calculator conectat la internet

Resurse financiare:

v Buget local;

v Buget de stat

INFORMAŢII DE TIP CALITATIV

Calitatea personalului didactic:

v Cadre didactice calificate - 100 %

v Cadre didactice cu gradație de merit 2 cadru didactic     4 %

v Cadre didactice titulare cu gradul I: 21 cadre didactice: 6 profesori, 7 învăţători, 3 educatori – 44 %

v Cadre didactice titulare cu gradul II: 11 cadre didactice: 8 profesori, 2 învăţători, 4 educatoare – 23 %

v Cadre didactice titulare cu definitivat: 8 cadre didactice: 3 profesori, 1 educatoare, 1 învăţător   16 %

v Suplinitori: 8

v Cadre didactice debutante

v 8 cadre didactice suplinitoare

v Absolvenţi de cursuri de formare/perfecţionare: cadre didactice – %

v Continuarea studiilor: 2 cadre didactice: 1 învăţător, 1 profesor

v Cu performanţe în activitatea didactică:

15 cadre didactice – 8 profesori, 5 învăţători, 3 educatoare – 57,69 %

v Mediul de provenienţă al elevilor: familii cu nivel de şcolarizare mediu

Indicatori de evaluare a performanţei:

v Rezultate şcolare: ponderea elevilor cu rezultate bune şi foarte bune:

-        clasele I-IV: 135 elevi – 59,5%

-        clasele V-VIII: 122 elevi 68,16 %

v Procent de promovabilitate la examenele naţionale:

v Comportament social: nu sunt înregistraţi elevi cu un comportament social deviant.

v Absenteism:         absenţe motivate,             absenţe nemotivate

v Rata abandonului şcolar %; (elevi de etnie rromă 2),

v Probleme comportamentale: absenţe nemotivate de la ore la clasele V-VIII.

v Încălcări ale legii: nici un elev.

ANALIZA SWOT

Pentru a realiza o bună diagnoză a organizaţiei şcolare, s-a apelat la metoda (tehnica) S.W.O.T., analizând atât mediul intern cât şi mediul extern, pe următoarele domenii funcționale:

a) Curriculum

b) Resurse umane

c) Resurse materiale şi financiare

d) Dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea.

Tehnicile de analiză SWOT au permis o evaluare echilibrată şi exigentă a resurselor şi mijloacelor, a impactului pe care factorii socio-economici, conjuncturali şi politici îl au asupra activităţii unităţii. Astfel s-au identificat următoarele puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări pentru fiecare din cele 3 domenii funcționale evaluate:

1. 1.Curriculum

PUNCTE TARI

• • respectarea curbei de efort în întocmirea orarului;
  • alocarea unui număr mai mare de ore (curriculum aprofundat sau extins) la obiectele cu o programă încărcată;
• stabilirea CDS ținând cont de opțiunile elvevilor și părinților cu valorificarea resurselor materiale și umane;
  • corelarea obiectivelor specifice ale școlii cu cele de nivel județean și național în realizarea programelor instructiv-educative;
  • buna desfășurare a activităților metodice;
  • abordarea interdisciplinară;
  • promovarea unor valori şi principii etice și morale în școală și comunitate;
• realizarea activităților extrașcolare în colaborare cu parteneri locali;
  • realizarea unor proiecte ( ”Să învățăm despre pădure”)

PUNCTE SLABE

• densitatea informațiilor care duce la suprasolicitarea elevilor și determină neimplicarea acestora în procesul instructiv-educativ;
  • propunerea de opționale ce nu concordă cu baza materială, cu pregătirea cadrului propunător sau cu cerințele și necesitățile elevilor;
  • slaba utilizare a tehnicii informaționale în procesul de predare-învățare;
  • neimplicarea unor cadre în desfășurarea de acțiuni care să aibă ca rezultat creșterea numărului de copii înscriși;
  • plaja orară redusă pe teme opționale, repetarea lor de-a lungul anilor;
  • insuficienta abordare a tradițiilor și obiceiurilor în temele de opțional;
  • conflicte între elevi întreținute de părinți sau generate de cultivarea imaginii de sine.

OPORTUNITĂȚI

• existența programelor si a ghidurilor metodologice;
• formarea cadrelor prin sesiuni de formare organizate de CCD/ ISJ;
• perpetuarea tradițiilor și a obiceiurilor locale precum și a trecutului istoric al ținutului care să permită propunerea și derularea unor programe, acțiuni și manifestări cultural-educative;
• desfășurarea unor activități didactice în colaborare cu elevii și cadrele didactice ale altor unități școlare;
• utilizarea internetului în căutarea unor materiale necesare realizării unor referate;
• impactul orasului în tendința spre modernism;
• valorificarea experienței „depozitărilor” de istorie, știință, artă, obiceiuri și tradiții locale ca resurse educaționale;

AMENINȚĂRI

• preferarea ca discipline opționale a unor teme de divertisment recreative;
• accesul slab, limitat al cadrelor didactice la expoziția cu manuale alternative, perioada scurtă de prezentare;
• impunerea unor planificări calendaristice tip și a unor materiale insuficiente la clasă;
• apropierea de oraș ca factor de atragere a populației școlare;
• pierderea treptată a obiceiurilor locale datorată dispariției persoanelor vârstnice;
• relațiile tensionate și conflictuale dintre părinți se reflectă în comportamentul unor elevi;
• decalajele sociale influențează relațiile interumane;

1. 2.Resurse umane

PUNCTE TARI

• încadrarea unității școlare este asigurată cu cadre didactice calificate, stabile și receptive;
• implicarea cadrelor didactice în initierea elevilor în utilizarea calculatorului atât în timpul orelor de curs cât și în ore suplementare;
• cadrele didactice susțin săptămânal ore suplimentare de pregătire pentru învățarea unei limbi străine, remediere situației la învățătură, obținerea de performanțe,
• susținerea examenelor de testare națională;
• perfecționarea continuă a cadrelor didactice prin participarea la cursuri de perfecționare organizate de CCD, ISJ ;
• colaborarea eficientă a cadrelor didactice la diferite nivele (gradiniță-ciclul primar; ciclul primar-ciclul gimnazial)
• desfășurarea unor programe cu părinții (”Școala Părinților”)

PUNCTE SLABE

• reticența cadrelor în derularea proiectelor școlare de parteneriat;
• lipsa proiectelor internaționale;
• neactualizarea metodelor și tehnicilor de predare-învățare la grădiniță;
• lipsa personalului nedidactic (secretar, paznic, administrator) la școlile fără personalitate juridică;
• folosirea de către unele cadre didactice, a unor metode perimate în proporție de 5%;
• netratarea diferențiată a elevilor;
• cooperarea deficitară între cadrele didactice și colectivele de elevi;
• 8% din cadrele didactice nu sunt preocupate de formarea continuă;
• dezinteresul elevilor în păstrarea tradițiilor;
• numărul relativ mare de elevi care provin din familii modeste din punct de vedere material sau dezorganizate în proporție de 5%;
• înregistrarea în proporție de 0,3% a unor cazuri de abandon școlar;
• număr relativ mare de elevi rămași în îngrjirea bunicilor datorită plecării părinților la muncă în străinătate;
• lipsa spațiilor în care elevii să-și petreacă în mod plăcut și educativ timpul liber;

OPORTUNITĂȚI

• colaborarea benefică cu administratia locală și comunitatea;
• derularea proiectelor de parteneriat cuunitati școlare din Suceava și din alte județe;
• disponibilitatea “oamenilor de seamă” dar și a gospodarilor satului în sprijinirea actiunilor comunitare
• lipsa conflictelor sau tensiunilor de ordin etnic sau religios
• implicarea activă a autorităților locale în activitățile școlii
• creșterea numărului de preșcolari datorită creșterii natalității
• existența serviciilor de consiliere la nivelul medical, poliției și Jandarmerie
• solicitarea de către părinți pentru consiliere a elevilor cu dificultăți de adaptare în proporție de 9%

AMENINȚĂRI

• implicarea anevoioasă a părinților în problemele legate de urmărirea actului instructiv- educativ al elevilor
• plecarea părinților la muncă în străinătate, elevii rămânând în grija bunicilor sau a rudelor apropiate
• absenteismul ce apare ca urmare a solicitărilor elevilor la munca în perioada campaniei agricole și în gospodării (la ciclul gimnazial)
• absenteismul preșcolarilor în perioadele cu temperaturi scăzute
• migrarea elevilor spre școlile din orașele apropiate
• comunicarea slabă dintre părinti și elevi
• creșterea ratei somajului în proporție de 60% și implicit scăderea nivelului de trai

1. 3.Resurse materiale

PUNCTE TARI

• existența mobilierului nou modular în proporție de 2%
• săli de clasă suficiente care permit desfășurarea activității instructiv-educative într-un singur schimb
• sală de sport în interiorul școlii Doroteia
• racordarea la rețeaua de apă curentă și proprie canalizare a școlii coordonatoare
• amenajarea cabinetelor de informatică și dotarea acestora cu calculatoare conectate la internet
• achiziționarea unor imprimante, copiatoare, scanner
• dotarea unui laborator de informatică cu 11 calculatoare legate în rețea pentru susținerea lecțiilor la diverse discipline

PUNCTE SLABE      

• existența unui fond de carte și de manuale vechi, deteriorate și depășit moral(75%)
• lipsa manualelor de limbi străine și de religie, în special la ciclul gimnazial
• lipsa unei baze sportive în aer liber
• existența calculatoarelor necompetitive (Pentium I) și în numar mic la structurile subordonate
• lipsa mijloacelor audio- vizuale la structurile subordonate
• existența aparaturii depășite în cabinetul de fizică
• lipsa planșelorși materialelor, exponatelor în cabinetul de biologie(30%)
• lipsa încălzirii centrale la unitățile subordonate
• starea proastă a tâmplăriei
• insuficiența spațiului în sala de sport și lipsa acestora la școlile subordonate
• calitatea slabă a materialelor existente(mobilier, manuale, material didactic)
• lipsa spațiilor adecvate   pentru activitățile extrașcolare și echipamente necesare

OPORTUNITĂȚI

• asigurarea de către primărie a fondurilor necesare pentru încălzirea în sezonul rece
• cuprinderea în bugetul de cheltuieli și investiții al orașului Frasin a sumelor necesare îmbunătățirii condițiilor de studiu și înnoirea bazei materiale
• existența agenților economici pe raza localității ce ar putea sponsoriza activitățile școlii participarea părinților în acțiuni de sprijinire materială a școlii pentru funcționare 60%

AMENINȚĂRI

• starea precară a drumurilor ce fac legătura cu școlile din comună
• părinți care refuză curriculum adaptat
• lipsa agenților economici care ar putea face sponsorizări la Bucșoaia și Doroteia
• contribuția cu sume modice la fondul de finanțare al școlii din partea părinților

1. 4.Dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea

PUNCTE TARI

• Existența parteneriatelor cu Jandarmeria, Poliţia, Biserica;
• Organizarea de activităţi extraşcolare şi extracurriculare atractive(excursii, vizionări de spectacole, serbări, acţiuni caritabile cu orfelinate, case de bătrâni etc), introduce elevii în mediu comunitar şi contribuie la socializarea lor;
• Buna colaborare între director şi coordonatorul de programe educative;
• Participări la activităţile sportive;
• Colaborarea bună cu reprezentanţii comunităţii locale (Primărie, Comitetul de Părinţi, Poliţie, Biserică);
• Întâlniri cu Consiliul Reprezentativ al Părinţilor şi buna colaborare cu părinţii la nivelul comitetelor de părinţi pe clasă;
• Existența parteneriatelor educaţionale cu alte instituţii din judeţ şi din ţară

PUNCTE SLABE      

• Slabe legături de parteneriat cu firme private si ONG-uri;
• Puţine activităţi desfăşurate în şcoală care să implice participarea părinţilor la ciclul gimnazial;
• Lipsa implicării unor cadre didactice în accesarea programelor europene;

OPORTUNITĂȚI

• Disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii de a veni in sprijinul şcolii (Primărie, ONG, Biserică, Poliţie, instituţii culturale);
• Interesul liceelor de a-şi prezenta oferta educaţională;
• Cuprinderea în bugetul de cheltuieli și investiții al orașului Frasin a sumelor necesare îmbunătățirii condițiilor de studiu și înnoirea bazei materiale
• Existența agenților economici pe raza localității ce ar putea sponsoriza activitățile școlii participarea părinților în acțiuni de sprijinire materială a școlii
• Responsabilitatea altor şcoli/ instituţii omoloage pentru realizarea schimburilor de experienţă
• Existenţa posibilităţii de a aplica pentru realizarea de proiecte educative, recunoscute la nivel naţional.

AMENINȚĂRI

• Consecinţele crizei economice continuă să se facă simţite din punct de vedere al finanţării/ sponsorizării activităţilor educative şi extraşcolare din partea părinţilor, agenţilor economici, consiliului local;
• Potenţialul economic scăzut al oraşului, face ca şi interesul firmelor pentru susţinerea activităţilor educative prin sponsorizări să fie scăzut.
• Resurse materiale şi financiare insuficiente;
• Lipsa motivaţiei cadrelor didactice şi a elevilor.

ANALIZA  PEST(E)

Pornind de la ideea că întocmirea Proiectul planului de dezvoltare instituțională trebuie să se realizeze plecând de la o radiografie realistă asupra mediului extern în care activează instituţia de învăţământ şi asupra mediului organizaţional intern şi prin consultarea părților interesate, pe lânga analiza de tip SWOT, este necesară și o analiză de tip PEST(E). Mediul extern al şcolii include: factori politici, economici, sociali, tehnologici, ecologici, şcoala fiind un sistem deschis ce presupune o puternică interacţiune cu mediul situat în afara ei.

CONTEXTUL POLITIC

Procesul de învăţământ din Scoala Gimnazială Bucșoaia se bazează pe legislaţia generală şi specifică sistemului de învăţământ preuniversitar, pe toate ordinele şi notificările emise de către MEN sau I.S.J., pe actele normative în domeniu. Există politici integratoare pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale urmărindu-se egalitatea de șanse și dreptul fiecărui elev la o educație de calitate.

CONTEXTUL ECONOMIC

Dezvoltarea economică a zonei este precară, interesul agenţilor economici în acordarea de sponsorizări sau donaţii pentru unitatea noastră este scăzut şi implică demersuri greoaie din partea şcolii, concretizate de multe ori în activităţi puţin profitabile.

În unitatea noastră şcolară există suficienţi elevi cu o situaţie materială mai modestă proveniţi din familii defavorizate, acest lucru având relevanţă asupra interesului acestor elevi pentru scoală. Un efect pozitiv în acest sens îl are acordarea burselor sociale și a rechizitelor gratuite, asigurarea manualelor gratuite, Programul Fiecare Copil în Grădiniță, Euro 200.

CONTEXTUL SOCIAL

Eterogenitatea mediilor familiale din care provin elevii generează poziţii diferite faţă de problematica educaţiei, existând şi grupuri de interes care nu o receptează ca pe un adevărat mijloc de promovare socială. Abandonul școlar rezultat este în creștere.

Intervenția redusă a familiei pentru susținerea dezvoltării copilului (material, economic – financiar, educational, afectiv) incumbă pregătire pentru noi roluri, funcții și modalități de intervenție a educatorului, pentru un nou management al situațiilor de criză, al grupurilor/ clasei și pentru gestionarea acestor situații de către lideri și pentru contracarea efectelor negative menţionate.

CONTEXTUL TEHNOLOGIC

Zona beneficiază de cablu TV, internet, telefonie fixă şi mobilă de la mai mulţi furnizori. Toate familiile elevilor au acces la televiziune prin cablu, dar nu toţi copiii au calculatoare personale conectate la internet, echipamente audio-video şi telefoane mobile. Pentru o parte din cei care dețin calculatoare, apar probleme în capacitatea de selectare a informațiilor (accesul pe diferite site-uri nu este atent monitorizat de părinți) și dozarea timpului petrecut pe calculator, ceea ce poate duce la dependență.

Conectarea școlii la internet facilitează comunicarea şi transmiterea informaţiilor, dar baza materială în ce priveşte calculatoarele, imprimantele, e.t.c. este precară şi necesită îmbunătăţire.

CONTEXTUL ECOLOGIC

Zona nu dispune de fabrici, uzine, şantiere sau unităţi industriale poluante, fiind înconjurată de munți împăduriți, ceea ce le permite locuitorilor să-și petreacă timpul liber în aer curat, ozonat.

Ca și actiune ecologică a școlii, se are în vedere antrenarea elevilor în amenajarea zonei verzi a şcolii şi educarea lor în spiritul păstrării curăţeniei.

1. II.STRATEGIA

Viziunea şi misiunea unităţii şcolare

Viziunea unei organizaţii reprezintă o stare ideală proiectată în viitor şi care configurează o posibilă şi deziderabilă dezvoltare a organizaţiei respective. Ea presupune o gândire dinamică şi capabilă care să evalueze pe termen lung şansele de dezvoltare ale organizaţiei.

Misiunea organizaţiei concentrează cele mai înalte scopuri ale organizaţiei şi exprimă în special valorile promovate, intenţiile fundamentale privind prezentul şi viitorul organizaţiei, tipurile de rezultate şi nivelurile de performanţă considerate ca dezirabile, toate acestea fiind cuprinse în aşa- numitele enunţuri de misiune (mission statements). Din misiune derivă scopurile, opţiunile strategice, precum şi finalităţile/ obiectivele proiectelor de dezvoltare instituţională sau ale planurilor operaţionale prin care sunt puse în practică proiectele de dezvoltare. Altfel spus, misiunea organizaţiei reprezintă raţiunea sa de a fi, motivul fundamental pentru care organizaţia există.

       Viziunea Școlii Gimnaziale Bucșoaia se regăsește în îndemnul:

« LUPTĂ PENTRU PRESTIGIU, LUPTĂ PENTRU A SE ŞTI CĂ EXIŞTI ŞI POŢI! »

       Activitatea școlii se referă la arta de a instrui şi a educa generaţia mileniului III, de a-i pregăti pe aceştia să găsească răspunsurile potrivite la provocările zilei de mâine. Personalul școlii, împreună cu elevii, părinții și comunitatea locală au drept țel ca școala să devină un nume de referinţă în învăţământul sucevean, o imagine a performanţei şcolare.

         Principala calitate a colectivului este dorința de foarte bine materializată prin muncă, corectitudine și dăruire profesională.

Misiunea

“Noi facem parte din viitorul tău!”

Școala Gimnaziala Bucşoaia oferă un statut și aceea deschidere pentru a putea studia indiferent de proveniența socială, religioasă și etnică și totodată, oferă acel cadru în care personalitatea copilului poate crește și dezvolta. Școala va contura profilul unui viitor cetățean cu conștiință civică și o mare încredere în propriile forțe, cu o mare flexibilitate de adaptare în condițiile actualei societăți.

Școala asigură crearea acelui climat de siguranță și psihic propice elevului de a-și identifica interese, aptitudini și a drumului în viață prin studiu aprofundat, practică și acea deschidere spre nou, spre performanță.

Viziunea și misiunea școlii promovează dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, formarea personalităţii autonome şi valorilor necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.    

ȚINTELE STRATEGICE

Planul de dezvoltare instituţională are în vedere eliminarea "punctelor slabe", a cauzelor generatoare şi a riscurilor asociate, înlăturarea "ameninţărilor" sau atenuarea efectelor acestora.

Analizând „ punctele slabe” ale mediului intern şi „ameninţările” identificate în mediul extern, având în vedere datele din analiza SWOT în ceea ce privește folosirea de către unele cadre didactice a unor metode perimate în proporție de 5%; netratarea diferențiată a elevilor, existența elevilor în situație de repetenție (conform diagnozei interne, anual există 2-3 repetenți), procentului de 0,3% a unor cazuri de abandon școlar, 8% din cadrele didactice nu sunt preocupate de formarea continuă, slaba utilizare a tehnicii informaționale în procesul de predare-învățare, propunem următoarele ținte strategice:

Dezvoltarea curriculumului

Ț1 Asigurarea unui demers instructiv-educativ de calitate prin reconsiderarea modului de abordare a activității de către cadrele didactice.

O1: Adaptarea procesului de predare-învățare- evaluare la particularitățile individuale ale elevilor și cunoștințele anterioare ale acestora;

O2: Reconsiderarea demersului didactic în vederea integrării copiilor cu dificultăţi de învăţare, a copiilor cu CES, a copiilor cu problem sociale (introducerea/diversificarea metodelor didactice);

O3: Reconsiderarea modului de realizare a evaluării;

O4: Introducerea mijloacelor TIC în activitatea didactică (softuri educaționale, lecții AeL, tehnologie audio-video);

Ț2 Creșterea performanței școlare prin rezultatele obținute de elevi la concursuri, olimpiade și examenele de Evaluare Națională.

O1: Elaborarea unor strategii de tratare diferenţiată şi individualizată a elevilor aflaţi în situaţie de insucces şcolar;

O2: Motivarea elevilor capabili de performanță;

O3: Îmbunătăţirea asistenţei psiho-pedagogice pentru copiii aflaţi în situaţii de risc

Ț3 Diversificarea activităților extrașcolare prin valorificarea potențialului creativ, al intereselor, aptitudinilor și motivațiilor elevilor

O1: Identificarea intereselor, aptitudinilor și motivațiilor elevilor;

O2: Planificarea activităților extraşcolare în vederea lărgirii orizontului cultural al elevilor şi a petrecerii timpului liber în mod educativ, în concordanță cu cerințele elevilor;

O3: Implicarea cadrelor didactice, a elevilor și a membrilor comunităţii în activităţile şcolare și extraşcolare din cadrul proiectelor în   care este implicată şcoala;

O4: Identificarea persoanelor ce deţin informaţii în comunitate despre viaţa religioasă, despre tradiție și obiceiuri și folosirea lor ca resursă educaţională.

Dezvoltarea resursei umane

Ț4 Perfecționarea continuă a cadrelor didactice în domeniul specialității și al pregătirii pedagogice

O1: Participarea tuturor cadrelor la activități de formare în domeniul specialității;

O2: Dobândirea abilității de utilizare a calculatorului de către toate cadrele didactice;

O3: Derularea la nivelul școlii a programelor de formare a cadrelor didactice pentru folosirea strategiilor inovatoare şi metodelor de lucru active;

Dezvoltarea resurselor materiale și financiare

Ț5 Atragerea de fonduri în vederea îmbunătăţirii bazei materiale a școlii.

O1: Întocmirea proiectului de buget astfel încăt să asigure funcționarea adecvată a școlii, dar și dotarea acesteia;

O2: Antrenarea membrilor comunităţii în activității de concepere, procurare de material didactic schimbare a ambientului claselor, renovare a școlilor;

O3: Obținerea autorizațiilor sanitare și de securitate la incendiu;

O4: Atragerea de fonduri extrabugetare.

           Dezvoltarea relațiilor cu comunitatea

Ț6 Extinderea relaţiilor de parteneriat la nivel local, naţional, internaţional.

O1: Realizarea unei colaborări permanente școală-familie-comunitate;

O2: Încheierea unor parteneriate la nivel local, județean, național cu alte instituții;

O3: Implicarea părinților și a autorităților locale în actul decizional al școlii.

Management instituțional

         Ț7  Desfășurarea activității din școală pe baza principiilor de management al calității

O1: Eficientizarea activității CEAC din școală și folosirea indicatorilor de calitate pe diverse domenii: elevi, personal, management, comunitate

O2: Responsabilizarea membrilor consiliilor de administraţie din toate unităţile cu personalitate juridică în procesul de luare a deciziilor, cu privire la buget, management financiar, angajarea personalului, recompensarea profesorilor, măsuri disciplinare şi control intern;

O4: Asigurarea unui climat de siguranţă şi securitate.

Ț8 Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate

O1: Promovarea imaginii școlii prin proiecte și parteneriate cu alte instituții;

O2: Promovarea rezultatelor activității școlare prin mijloace mass-media;

O3: Editarea şi popularizarea pliantelor şcolilor, a paginilor WEB la nivel local, european.

IV. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI

GRUPURI ŢINTĂ

a) Grup ţintă primar: Elevii din învăţământul preuniversitar, cadrele didactice care activează în Școala Gimnazială Bucșoaia și în structurile arondate;

b) Grup ţintă secundar: Din perspectiva impactului pe care educaţia îl are asupra societăţii, de rezultatele demersurilor iniţiate vor beneficia, indirect, familia, societatea civilă, comunitatea, societatea în ansamblul ei.

REZULTATE AŞTEPTATE

Ca efecte majore pe care strategia îşi propune să le producă, se pot menţiona:

• creşterea calităţii actului educaţional şi a rezultatelor învăţării;
• introducerea obligatorie al elementului educativ în proiectarea şi desfăşurarea activităţii didactice la fiecare disciplină de studiu.
• proiectarea activităţilor educative extracurriculare ca aplicaţii concrete ale cunoştinţelor acumulate (abilităţilor şi competenţelor formate în cadrul disciplinelor de studiu);
• stimularea interesului elevilor şi personalului didactic de a se implica în proiecte şi programe educative curriculare, extracurriculare şi extraşcolare la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ;
• stimularea şi multiplicarea iniţiativelor tinerilor în dezvoltarea vieţii comunităţilor şcolare, comunităţilor locale şi comunităţii sociale în general;
• reducerea procentului fenomenelor antisociale, absenteismului şi abandonului şcolar, delincvenţei juvenile;
• creşterea ratei promovabilităţii şcolare;
• asigurarea egalităţii şanselor în dezvoltarea personală;
• ridicarea calităţii resursei umane din sistemul educaţional;
• formarea resursei umane necesare dezvoltării societăţii cunoaşterii;
• asigurarea proiectelor educative prin conştientizarea comunităţii cu privire la potenţialul pe care programele educaţionale le au în formarea tinerei generaţii, ce urmează a se integra în structurile sociale europene;
• transformarea educaţiei în sursă de dezvoltare comunitară.

MONITORIZAREA/EVALUAREA PDI-ULUI

Procesul de monitorizare şi evaluare va fi asigurat de echipa de elaborare a PDI prin:

• întâlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare;
• prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului profesoral şi al Consiliului de Administraţie;
• corectare periodică şi actualizare.
• monitorizarea periodică a implementării acţiunilor individuale
• urmărirea progresului în atingerea ţintelor.
• stabilirea impactului asupra comunităţii

Monitorizarea acestui plan se realizează pe parcursul anului şcolar urmărindu-se mobilizarea eficientă a resurselor umane (profesori, elevi, părinţi) şi non-umane în vederea realizării indicatorilor de performanţă ce revin fiecărui obiectiv. Ca instrumente de monitorizare se folosesc observaţiile,discuţiile cu elevii, asistenţa la ore, sondaje scrise şi orale.

Evaluarea acestui proiect îşi propune proceduri prin care să se poată stabili raportul dintre performanţele obţinute şi cele intenţionate, precum și acţiuni corective în situaţii când performanţa mai mică decât aşteptările. Fiecare domeniu funcţional va fi analizat şi se va interveni în stabilirea priorităţilor.

Realizările sau nerealizările planului de dezvoltare instituţională se vor regăsi și în analiza managerială semestrială și anuală.